Purtând poveri de griji și suferință
Pe umerii lăsați de-atâta greu
Iar m-am oprit în fața Ta Părinte,
Smerit cerându-Ți iarăși indulgență
Așa cum Ți-am cerut mereu
Știind că Tu mi-ai dat-o și-nainte.

Am tot umblat pe căi necunoscute
Cerând într-una ajutor
Dar nimeni nu mi-a dat o vorbă bună
Măcar c-ar fi putut să-mi spună
Căci Tu esti singurul Mântuitor
Ce-a coborât din Cerul de Lumină.

Că ai adus speranță și salvare
Acelora ce-s abătuți de soartă,
Copii și văduve împovărate,
Sărmani și oameni fără de valoare
Care cerșeau din poartă-n poartă
Pentru o zderanță sau ceva bucate.

Ai coborât din Casa Tatălui Ceresc
Purtând în Tine Adevărul absolut,
Lumina și iubirea-Ți minunată,
Iubind cu patos neamul omenesc
Aceste minunate creaturi din lut
Făcute cu migală de al nostru Tată.

Din dragoste pentru acest neam
Ai coborât lăsându-Ți veșnicia
Ca să ne faci ai Tăi copii iubiți.
Când ai plecat, nu ne-ai lasat orfani
Căci ai plecat să pregătești Împărația
Să fim cu toți alături de ai Tăi sfinți.

Acum că te-am găsit Isus
Sunt bucuros de calea apucată
Eu știu că mă va duce înspre veșnicie,
Că vei veni curând ca să ne duci sus
Să stăm alături de al nostru Tată
În a Sa magică și infinită Împărăție.

Amin!
25.01. 2022